Br		Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
170	adînkat	adâncit	продубљен	adînkat (adînkată) (mn. adînkaț, adînkaće) [akc. adînkat] (prid.) — produbljen, udubljen, dubok ◊ ogașu ĭe adînkat dupa pluaĭa-sta — potok je produbljen posle ove kiše [Por.] ∞ adînśi		[Vidi]

Reč adînkat u karticama drugih reči
Br	Vlaški	Rumunski	Srpski	Gnezdo reči	Reč u umotvorinama	Akcija
3615	adînkatură	adâncitură	удубљење	adînkatură [akc. adînkatură] (i. ž.) ● v. adînśitură [Por.] ∞ adînśi		[Vidi]
171	adînśitură	adâncitură	удубљење	adînśitură (mn. adînśiturĭ) [akc. adînśitură] (i. ž.) — udubljenje, ulegnuće, što je nastalo dubljenjem ili sleganjem ♦ var. adînkatură [Por.] ∞ adînśi		[Vidi]
115	arźauă	argea	ложиште	arźauă (mn. arźaļе) [akc. arźauă] (i. ž.) — 1. (zast.) ložište ◊ arźauă s-a ḑîs đivrodată la luok unđe s-a fakut fuok — „arđaua” se nekada nazivalo mesto gde se ložila vatra 2. (zast.) žarište ispod razboja za tkanje ◊ arźauă a fuost adînkatură đi žîgaraĭ supt razbuoĭ đi țasut — „arđaua” je bilo udubljenje za žar ispod razboja za tkanje [Por.] 3. (zast.) zemunica u kojoj se tkalo leti ◊ arźaua a fuost borđeĭ fakut adîns đi țasut vara la tuortu đi kîńipă șî đi in, kî atunśa tuortu a prins măĭ multă uđală — „arđaua” je zemunica posebno napravljena da se u njoj leti tka pređa od konoplje i lana, jer je pređa tada primala najviše vlage [Crn.] ∞ arđe	(Ima umotvorina!)	[Vidi]
3175	flămînd	flămânzare	гладна јама	flămînd (mn. flămînḑ) [akc. flămînd] (i. m.) — (anat.) gladna jama ◊ flămîndu ĭe un krîu la șăļe kare-l are vaka, bou, kalu, uaĭa șî kapra — gladna jama je jedno udubljenje na leđima koje ima krava, vo, konj, ovca i koza ◊ kînd ĭe vita flămîndă or bolnavă, flămîndu ĭe adînk, ka kînd ĭe ļipit đi burtă — kad je stoka gladna ili bolesna, onda je gladna jama uvučena, kao da je slepljena za stomak ♦ sin. adînkatură, krîu [Por.] ∞ flomînd		[Vidi]
4911	krîu	crou	удубљење	krîu (mn. krîurĭ) [akc. krîu] (i. s.) — (o formi) udubljenje, plića rupa, jama; bara ◊ krîu ĭe o adînkatură în pomînt, în kare sa adună apa — krou je udubljenje u zemlji u kome se skuplja voda ◊ tuoț stramoșî miĭ avut krîu în barba, numa ĭuo nam — svi moji preci su imali rupicu u bradi, samo ja nemam ♦ (augm.) krovan ♦ (demin.) kroviț ♦ var. krou [Por.]		[Vidi]
5584	krovan	crovan	рупчага	krovan (mn. krovańe) [akc. krovan] (i. s.) — (augm.) (o reljefu) rupčaga, rupetina ◊ krovan ĭe gaură mare pi pomînt ka tolśerĭu, adînkatură, ama fara apă — rupčaga je velika rupa na tlu u obliku levka, udubljenje, ali obično bez vode ◊ krovan sa faśe la luok unđe sa skufundă pomîntu — rupčaga nastaje na mestu gde se sleže zemljište ♦ up. vîrkan [Por.] ∞ krîu		[Vidi]
5585	kroviț	croviț	рупица	kroviț (mn. kroviță) [akc. kroviț] (i. s.) — (demin.) rupica, malo udubljenje ◊ kroviț ĭe adînkatură mikă, ka tolśerĭu — krovic je malo udubljenje, levkastog oblika ◊ muĭarĭa kare are kroviț în obraz kînd sa rîđe, ĭe tare drăgastuasă — žena koja ima rupicu u obrazu kad se nasmeje, veoma je privlačna [Por.] ∞ krîu		[Vidi]
5739	lak	lac	бара	lak (mn. lakurĭ) (i. m.) — (hidr.) 1. bara ◊ vaśiļi adapă la un lak kare nu sakă ńiśkînd — krave poji na bari koja nikad ne presušuje 2. jezero ◊ kînd a fuost în armată, ažuns la vrun lak pista kare a trĭekut ku orańițîļi — kad je bio u vojsci, naišli su na neko jezero koje su preplovili na čamcima 3. kladenac, izvor ◊ supt un fag în moșîĭa nuastră, în adînkatură đi pĭatră s-a skure apă rîaśe, țîńe șă vara șă ĭarna, lak țapîn đi apă bautuare đi doă-triĭ kăș veśińe — pod jednom bukvom na našem imanju, u kamenom udubljenju, skuplja se hladna voda, ima je i leti i zimi, jak izvor pijaće vode za dve-tri susedne kuče [Por.]		[Vidi]
5752	žgĭab	jghiab	жлеб	žgĭab (mn. žgĭaburĭ) [akc. žgĭab] (i. s.) — 1. žleb ◊ žgĭab sa faśe în ļemn kînd sa skobĭașće adînkatură lungă în ĭel — žleb se pravi u drvetu kada se u njemu iskopa uzdužno udubljenje 2. valov ◊ în žgĭab skobît adînk în ļemn gruos sa adapă vićiļi — u valovu duboko izdubljenom u deblu drveta poji se stoka [Por.]		[Vidi]